Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum te lauzi la toti sfintii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu parintii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
N-asculta de toti zurliii,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu copiii.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Nu-mi mai otravi ursita,
Da-i in scris porunca mortii
Sa-mi ia calul, nu iubita.
Doamne, daca-mi esti prieten,
Cum sustii in gura mare,
Moaie-ti tocul in cerneala
Si-nainte de culcare
Da-i in scris porunca mortii,
Cand si-o ascuti pumnalul,
Sa-l infiga-n mine, Doamne,
Si sa lase-n viata calul.
Scurtă despărţire
Va las în valea acestei stinse plîngeri
Orice sfirşit vesteşte-un început,-
Mă duc eu primul sînt mai priceput,
Sa pun din vreme şeile pe îngeri .
Zvîntaţi cu zîmbet aripile plînse,
V-aştept la grajdurile de zmarald,-
Nu vă grăbiţi, dabia-i amiaz şi cald
Şi eu v-aştept şi chingile sunt strînse .
Cînd veţi veni-n amurg sub înserare,
Vom călări frumoşi prin elizeu,
In cavalcadă, pîn-la Dumnezeu
Descalecind la tronu-i, la picioare.
Ne-om prosterna cu frunţile alese
Pe lespedea de nouri, luminată,-
Cel mai frumos din noi va spune: "Tată,
Ţi s-au întors feciorii cu mirese.
Pe unde ne-ai trimis a fost şi bine
Si rau a fost pe drumul strabatut,
Dar tot ce-ai scris sa facem am facut
Si nu te-a dat nici unul de rusine.
Acuma ne-am întors cu toţi, -ne iartă
Ce altă slujbă ne aşteaptă, Tată?!"
...................................
Zvintati cu zîmbet aripile plînse,
V-aştept la grajdurile de zmarald,-
Nu vă grăbiţi, deabia-i amiaz şi cald
Şi eu v-aştept şi chingile sînt strînse.
Orice sfirşit vesteşte-un început,-
Mă duc eu primul sînt mai priceput,
Sa pun din vreme şeile pe îngeri .
Zvîntaţi cu zîmbet aripile plînse,
V-aştept la grajdurile de zmarald,-
Nu vă grăbiţi, dabia-i amiaz şi cald
Şi eu v-aştept şi chingile sunt strînse .
Cînd veţi veni-n amurg sub înserare,
Vom călări frumoşi prin elizeu,
In cavalcadă, pîn-la Dumnezeu
Descalecind la tronu-i, la picioare.
Ne-om prosterna cu frunţile alese
Pe lespedea de nouri, luminată,-
Cel mai frumos din noi va spune: "Tată,
Ţi s-au întors feciorii cu mirese.
Pe unde ne-ai trimis a fost şi bine
Si rau a fost pe drumul strabatut,
Dar tot ce-ai scris sa facem am facut
Si nu te-a dat nici unul de rusine.
Acuma ne-am întors cu toţi, -ne iartă
Ce altă slujbă ne aşteaptă, Tată?!"
...................................
Zvintati cu zîmbet aripile plînse,
V-aştept la grajdurile de zmarald,-
Nu vă grăbiţi, deabia-i amiaz şi cald
Şi eu v-aştept şi chingile sînt strînse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu